Despre Noi

Gândul de a contribui a fost o prezență continuă în mintea mea, dar mai pregnant a început să mă preseze în urmă cu 2 ani, mai precis în 2022. De unde au apărut întrebările despre cum pot ajuta la evoluția fiecărui cursant, într-o instituție de formare a cadrelor didactice din București, nu știu. Ele s-au născut mai mult și mai mult din neputințele cursanților care aveau așteptări mari de la cursuri, dar nu știau ce își doresc. Nu-și cunoșteau nevoile reale, dar așteptau o  baghetă magică prin care cineva să le ridice apăsările și neliniștea. 

Atunci am realizat că nu pot rezolva situațiile derutante din viața oamenilor, până când aceștia nu își clarifică prioritățile. Suntem într-o junglă, îmi spunea formarea mea de biolog (am absolvit facultatea de biologie și Charles Darwin încă era prezent în mintea mea), exteriorul și redundanța ne stabilesc prioritățile, iar noi nu avem decât să ne supunem. Informațiile rulate la nivelul gândurilor, care pot reprezenta prejudecățile și blocajele noastre, constituie atât închisoare, cât și eliberarea noastră.

Primii pași spre SMART PEOPLE

Puteam vorbi ore în șir despre epigenetică și biorezonanță, despre cum fiecare ființă are o misiune, dar și lecții de învățat în această viață și cum toate au un scop pentru echilibrarea energiilor care susțin viața personală și întregul. Informatica, absolvită după biologie, reprezintă pentru mine domeniul care mi-a adus claritatea algoritmizărilor. Liniile de cod ale softului mental, reprezintă însăși informația rulată în mod repetat de mintea noastră, similar unui obicei bine întipărit și redată sub numele de mentalitate personală.

Sunt un om pozitiv și termenul de SMART l-am asociat cu “inteligent”, “intelectual”, “academic” și alte conotații pozitive. Defineam la cursul meu de Management obiectivele SMART sau SMARTER, vorbeam despre  exactitatea lucrurilor care se desfășoară după un plan detaliat, o diagramă GANTT sau un CRM al vieții, care permite gestionarea eficientă a cursului propriului destin. 

O Călătorie de Redescoperire și Reînnoire Interioară

Vorbeam cu entuziasm despre schimbarea valorilor și credințelor personale, despre cât de mult ne putem schimba opțiunile despre fericire etc.. 

   Totul decurgea bine, până propria viață a fost dată peste cap de moartea fiului meu, în vârstă de 26 de ani, Sorin – Ionuț. Puteam să jur că orice eveniment din viața mea putea fi convertit, metamorfozat și întors pe toate părțile, astfel încât să scot ce este mai bun din lecțiile pe care acel prezumtiv eveniment le-ar fi adus în viața mea.

    Însă acum, toate resursele interne – sufletești, mintale, fizice, emoționale, imaginative, proiective …, erau epuizate. Din nelimitarea puterii mintale, de până în evenimentul morții, a mai rămas un firicel de lumină care se putea observa într-o mare de necunoscut și multă durere, care mă apăsa. Era ceva de nedescris pentru cât puteam duce eu emoțional, o durere fără margini pe care, dacă mi-aș fi imaginat-o, cu siguranță nu aș fi putut să o simt sau cel puțin să o intuiesc.

Totul se desfășura cu încetinitorul în jurul meu, nu aveam  direcție, scopul și sensurile pentru care existasem până atunci  nu-și mai găseau relevanța și locul lor, în viața mea.

Pentru puțin timp, m-am gândit dacă merită să mai trăiesc, deși mai am un copil minunat, pe Maria-Mihaela. 

La acel moment, fratele meu, profesor de matematică, care cumva depășise faza de înțelegere logică a lumii, m-a întrebat dacă am prieteni, în termeni de cunoscuți sau amici.  La început nu am înțeles rostul unor oameni în viața mea, mai ales dintre cei pe care eu îi știam confuzi și derutați, de propria lor viață.

O rețea umană care se activează la un nivel subtil, atunci când cineva trece printr-o durere similară cu ce mi se întâmpla mie, nu am cunoscut până atunci. Eram   prea preocupată de planurile operaționale pe care mi le proiectasem pentru scopurile mele. Deși la nivel empatic acordam susținerea necesară, tuturor celor care aveau nevoie de acest sprijin, nu aveam energia încorporării simțirii interioare. 

Ași putea spune că acest concept, dar mai ales trăirea, îmi erau străine și necunoscute. Eram nepregătită pentru o ,,lume” care mă invada rapid și pentru care nu găseam resurse în interiorul meu. Mai precis, aceste resurse nu au fost activate până la acest nivel al interiorului meu, din prea multă prețuire a planurilor exterioare, la care mintea mea era foarte bună.

O Poveste de Transformare 

Cum mă descurc acum? Nu îmi puteam imagina că mai pot trăi la fel cum am făcut-o până la acest moment. Am hotărât că este timpul să simt, să dau jos măștile perfecționismului, prejudecățile care m-au ținut înlănțuită în ,,rigurosul trebuie” și să-mi dau voie să trăiesc autentic și responsabil. 

Recunosc că înțelesesem și chiar eram un promotor al ideii de contributivitate, al comunităților de sprijin și al suportului uman. Eram un susținător al comunităților care învață și evoluează spre creșterea conștientizărilor prejudecăților dobândite, dar pe care nu le-am mai verificat, dacă mai sunt utile aici și acum. Prezentul era printre multele programări ale vieții algoritmizate, la care aderasem din conformism, dar mai presus de toate din multă nesiguranță. De ce ai planifica atât de riguros totul, dacă nu ți-ar fi teamă de imprevizibil sau de necunoscut?

Dar să fac acest lucru cu propria persoană, la un nivel atât de profund, accesând conștientizarea despre ceea ce contează în viață sau cum să-mi  trăiesc viața profund autentic, încă nu m-am gândit. Trairea în afara planificării, în simțire și conectare cu alți oameni îmi erau necunoscute.

Pentru un demers sănătos al ,,individului” integrat social (spuneam în cursurile mele), el își poate aduce contribuția în mod proactiv și benevol. Dar de la acest aspect, mental mai degrabă, până la rețeaua empatică și umană, cu grijă pentru cel care și-a epuizat toate resursele știute și neștiute de mintea și fizicul lui, este o cale lungă. 

  Prin demersul meu, doresc să generez astfel de comunități și grupuri, care să-și cunoască autenticitatea de a dărui și împărtăși din experiențele lor, fără teama de a fi judecați, puși pe categori sau blamați. 

A trăi, presupune în primul rând o responsabilitate! 

Doresc să contribui pentru Umanitatea din Noi cu generarea unui cadru de deschidere pentru a dărui și împărtăși experiențe autentice din Sufletul Manifestat Autentic în Realitatea Temporară (SMART) – Aici și Acum.

Am format în cadrul instituției la care lucrez mii de oameni, prin cursurile și atelierele desfășurate, am fost la un moment directorul unei școli, profesor etc., dar prima întrebare pusă de mintea mea, după moarte lui Sorin, a fost ,,Unde există informația despre pierderea unei persoane dragi”. Aici ai nevoie nu de informație și de a simți, de a te conecta la ceva mai presus de informație, la restructurarea ta interioară. Poate fi greu și dureros, dar este un proces necesar și cu multă atenție poți depăși durerea, mai ales prin implicarea oamenilor suport.

 Unde îi găsești pe acești oameni?

Am fost norocoasă să îi am, să fie prietenii mei sau prietenii prietenilor mei, dar vorbind sincer  toți suntem parte a unor comunități minunate unde oamenii contribuie deja.

Aici la SMART PEOPLE vei putea experimenta și dărui din ce ai mai bun în interiorul tău. Te vei regăsi printre planificările și reperele vieții personale. Vei simți cât de minunat ești și câte ai de oferit, în primul rând pentru tine și apoi pentru alții. 

Vino alături de noi în călătoria Sufletului Manifestat Autentic în Realitatea Temporară